A fost o data... ca niciodata...
- Laura
- Dambovita, Romania
- Pe mine, perfectiunea ma sperie. Restul e scris aici.
...
Stramosii nostri asteptau iarna ca pe sfarsitul lumii. Ziua se micsora... noaptea se marea...Stateau seara pe camp si priveau cum apune soarele. Il vedeau stingandu-se si se intrebau: „Oare o sa mai rasara maine?” Asteptau dimineata tremurand.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)